Glasul Bucovinei

Revista românilor din Ucraina

 

BUCOVINA – PROCESE ISTORICE ŞI SOCIALE. Integrarea europeană a Ucrainei: succese şi eşecuri
     media: 4.86 din 7 voturi

09.03.11
00:10
Vira Burdeak

Noile state democratice care au apărut în Europa Centrală şi de Est, inclusiv de pe ruinele fostei Uniuni Sovietice, ţin în permanenţă cont de principiile fundamentale ale politicii externe – integrarea în spaţiul european unic. Specificul dezvoltării fiecărei ţări în parte are o importanţă deosebită în formarea „pachetului” de probleme interne, printre care pot fi evidenţiate problemele dezagregate şi sporadice. Soluţionarea contradicţiilor interne în Ucraina este legată de vectorul integrării europene şi de colaborarea transfrontalieră a euroregiunilor din componenţa statelor membre ale Uniunii Europene (în primul rând a României şi Poloniei).
Pe parcursul mai multor ani, Ucraina a făcut unii paşi siguri în apropierea de UE şi a înregistrat în acest domeniu anumite succese. Din păcate, în ultima vreme, în Ucraina aceste procese pozitive au întâmpinat anumite dificultăţi. Conform ratingului anual „Freedom House”, care apreciază libertatea cuvântului în lume, Ucraina a fost exclusă din categoria ţărilor libere, din care ea a făcut parte cinci ani la rând – din 2005 până în 2009 – şi a fost clasificată la grupul de ţări „relativ libere”. În afară de aceasta, pe parcursul anului 2010, Ucraina s-a distanţat de principiile fundamentale ale libertăţilor esenţiale. Ea ocupă ultima poziţie în ratingul libertăţilor economice (cercetarea efectuată de „Heritage Foundation” şi Wall Street Journal). În ratingul democraţiei în lume, Ucraina reprezintă cel mai mare declin democratic în Europa („Democracy Index 2010”, Economist Intelligence Unit ). Statul ucrainean s-a clasat cu 42 de poziţii mai jos, în comparaţie cu anii precedenţi, în ratingul libertăţii cuvântului, care a fost elaborat de către fundaţia „Reporteri fără frontiere” (în momentul de faţă Ucraina se situează pe poziţia 131 din lume alături de Irak). Deci, situaţia politică în Ucraina este complicată şi necesită realizarea unei analize detaliate şi complexe.
Chiar din primii ani ai secolului care a început, intenţionând să accelereze procesul de integrare europeană, funcţionarii de stat din Ucraina declarau că UE este pregătită să încheie Acordul privind asocierea la ea. În anumite perioade acest lucru este actual. La 13 ianuarie 2005, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără precedent privind Ucraina, în care se adresa Consiliului, Comisiei Europene şi statelor-membre ale acesteia „să abordeze în afara măsurilor din cadrul Proiectului de acţiuni privind politica de bună vecinătate, alte forme de asociere cu Ucraina; acordarea unei perspective europene concrete şi a unui răspuns la tendinţele demonstrate de majoritatea ucrainenilor care pot facilita aderarea ţării la UE”. Dar, Ucraina n-a reuşit să beneficieze de această posibilitate. În această ordine de idei, suntem de acord cu Ghenadi Druzenko, care, analizând relaţiile dintre Ucraina şi UE în anul 2005, scria că acestea se dezvoltă „sub semnul posibilităţilor pierdute şi a incertitudinilor intenţionate”.
Exemplul care justifică opinia noastră este reprezentat de un eveniment din anul 2008, când a expirat termenul Acordului despre parteneriat şi colaborare (APC), semnat de Ucraina şi UE. Semnarea unui nou acord de felul acesta a devenit un scop-ţintă în relaţiile dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, scop stabilit la summit-ul din Paris, care a avut loc pe data de 9 septembrie 2008. Decizia summit-ului constă în faptul că a fost recunoscută necesitatea încheierii unui nou Acord privind asocierea. Mai mult decât atât, conform acordului, se planifica ca Bruxellesul şi Kievul să înceapă dezbaterile privind stabilirea regimului fără vize şi crearea Zonei de comerţ liber (ZCL). În felul acesta, acordul despre asociere trebuia să-l înlocuiască pe cel cu privire la parteneriat şi colaborare. Acordul privind asocierea conţine patru direcţii de colaborare dintre Ucraina şi UE: dialogul politic, politica externă şi politica securităţii, sfera justiţiei şi a libertăţilor, colaborarea economică şi crearea Zonei de comerţ liber.
Începând cu anul 2007, au avut loc mai mult de zece runde de tratative, în rezultatul cărora părţile au ajuns la unele înţelegeri importante cu privire la primele două direcţii de colaborare care ţin de sfera economiei. Dialogul privind Zona comerţului liber a durat până în anul 2010, deoarece el a început după adoptarea deciziei privind aderarea Ucrainei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). La conferinţa de presă din cadrul summit-ului „Ucraina-UE”, preşedintele Republicii Franceze, Nicolas Sarkozy, a declarat următoarele: „Astăzi noi vorbim despre faptul că Ucraina este un stat european, cu valori unice şi o istorie comună. Pentru prima dată noi prezentăm o astfel de formulă oficială. Uniunea Europeană determină aspiraţiile europene ale Ucrainei şi salută opţiunea europeană a statului ucrainean”. În afară de aceasta, Nicolas Sarkozy a declarat că „Uniunea Europeană consideră că Acordul privind asocierea cu Ucraina nu închide şi nu deschide nici o cale”, ceea ce înseamnă că statele europene au subliniat încă o dată faptul că Ucraina şi UE au valori comune şi o istorie unică. Discursul preşedintelui Republicii Franceze a fost argumentat încă şi de faptul că Uniunea Europeană nu i-a permis să facă alte declaraţii.
Actualitatea problemei era determinată de speranţele din Ucraina privind conţinutul şi direcţiile acordului, care trebuia să fie semnat în 2009 sau în 2010. Era posibilă şi varianta că acest acord cu privire la asociere nu va fi semnat în genere. Comisarii europeni au amânat procesul semnării pentru anul 2011, iar funcţionarii de stat din Ucraina erau convinşi că acordul va fi încheiat în noiembrie 2010. Ineficienţa acestui proces politic poate fi explicat cu ajutorul următorilor factori:
– Criza politică din Ucraina, care constă în confruntarea permanentă dintre preşedinte, guvern şi parlament, fenomen urmărit pe parcursul anilor 2005-2010, în situaţia organizării permanente a alegerilor, în aprecierea contradictorie de către UE a deciziilor Curţii Constituţionale privind renunţarea la Legea Fundamentală din 2004 şi în revenirea la formula constituţională a anului 1996, adică la republica prezidenţială. UE suferă de crize permanente şi nu este pregătită să încorporeze încă o ţară instabilă din punct de vedere politic.
– Fundamentul juridic imperfect, care prin intermediul deputaţilor poporului trebuie adaptat la standardele europene. În anul 1994 Ucraina şi-a asumat responsabilitatea să adapteze legislaţia naţională la normele legislative europene. Dar, în această direcţie, progresele Ucrainei sunt neesenţiale. Ţările postsocialiste vecine, pe lângă alte reforme, au reuşit să realizeze acest lucru rapid şi eficient. În consecinţă, ele au devenit membre ale Uniunii Europene.
– Dezvoltarea economică rudimentară, care provoacă fenomenele de corupţie şi nivelul scăzut de trai al cetăţenilor ucraineni. Economia Ucrainei nu este structurată în domenii, sectoare şi mini-sectoare. Structura economică actuală nu corespunde standardelor europene, care prevăd asociaţii puternice de producători la nivel naţional şi european. În Ucraina, relaţiile de piaţă sunt firave şi post-administrative. De aceea, este imposibil să afli vreo informaţie de la producătorii din fiecare sector economic. Această activitate este una problematică.
Pe de o parte, politicienii ucraineni tind să ţină cont de perspectiva aderării la UE, deoarece apropierea de Europa unită reprezintă obţinerea unor donaţii financiare din partea structurilor europene. În februarie 2011, Uniunea Europeană a finanţat fondarea Agenţiei Dezvoltării Regionale în Crimeea, al cărei scop este de a coordona activitatea dezvoltării social-economice şi avansarea politică a regiunii la nivel statal şi internaţional. Este vorba de o intenţie europeană generală din cadrul Proiectului de dezvoltare ONU şi a Iniţiativei guvernului din Crimeea, care a început să fie realizat în august 2009, atunci când Comisia Europeană a declarat despre intenţia ei de a deschide în Crimeea agenţia amintită. Activităţile prioritare ale acestei organizaţii politice ţin de dezvoltarea sferei turistice şi a sectorului agrar. Dacă ne întoarcem la paşii anteriori, făcuţi de UE în întâmpinarea Ucrainei, trebuie subliniat faptul că ajutorul financiar venea către statul ucrainean prin intermediul programului TACIS, îndeosebi prin componentele sale naţionale, regionale, transfrontaliere şi nucleare. Alte proiecte importante au fost şi Iniţiativa europeană pentru democraţie şi drepturile omului, cât şi Programul ajutorului umanitar şi micro-financiar. Dotarea tehnică a economiei prin intermediul proiectului TACIS a fost esenţială. Dimensiunea financiară a crescut de la 47 de milioane de euro în 2002, până la 88 de milioane de euro în 2005. În anul 2006 nucleul financiar al proiectului amintit a constituit circa 100 de milioane de euro. Ajutorul tehnic general din partea structurilor europene în anul 2006 a constituit 2,2 miliarde de euro. Dar, cu părere de rău, Ucraina n-a reuşit să se folosească de posibilităţile financiare acordate. Nimeni nu ştie în ce mod au fost cheltuite aceste resurse financiare. De ce nu au fost realizate reformele declarate în public? De ce sunt absente iniţiativele economice naţionale? Şi de ce avem atâtea întrebări retorice?
Pe de altă parte, politicienii noştri nu au capacitatea să colaboreze între ei, fiindcă postul de preşedinte e unul, iar pretendenţii la acest post sunt mai mulţi. De aceea, viaţa politică în Ucraina, inclusiv şi cea ce ţine de procesele de integrare europeană, se dezvoltă după un scenariu ucrainean clasic – „unde sunt doi ucraineni, acolo sunt trei hatmani”. Deci, rezultă că în contextul ajutorului economic şi politic, Ucraina pierde în permanenţă posibilităţile de a deveni stat membru al Uniunii Europene.
Recent, preşedintele Consiliului de Experţi Publici din cadrul Sectorului Ucrainean al Comitetului în problemele colaborării dintre Ucraina şi UE, O. Rybaciuk, a declarat că acţiunile guvernului actual al Ucrainei reflectă viziunea rusă despre integrarea politică în spaţiul ex-sovietic. Concomitent cu aceasta, el consideră că UE nu poate da un răspuns concret la întrebarea despre perspectivele europene ale Ucrainei. Conform opiniilor unuia dintre funcţionarii structurilor UE, fiecare lider politic ucrainean care nu va vorbi despre perspectivele aderării ţării sale la UE, în Bruxelles va fi receptat cu o stimă deosebită. Pe de altă parte, politicienii ucraineni repetă, ca „o rugăciune budistă”, despre „aderare ca un scop strategic al Ucrainei”. O observaţie interesantă a fost semnalată de I. Fidos, care a spus că reluarea declaraţiilor fără acţiuni concrete este o ritorică fără consecinţe. El este de părerea că UE doreşte să vadă realizarea unor reforme concrete în Ucraina. Şi chiar dacă în cadrul structurilor UE se discută problema perspectivelor europene ale Ucrainei, tratativele despre regimul fără vize şi despre crearea Zonei de comerţ liber reprezintă deja un succes important. În afară de aceasta, I. Fidos este satisfăcut de relaţiile constructive dintre Ucraina şi UE. Mai mult decât atât, absenţa unui protest ferm din partea Rusiei impresionează, luând în considerare reacţia prudentă a politicienilor ruşi faţă de politica „Parteneriatului Estic”.
Puterea actuală din Ucraina consideră aderarea statului la UE drept un scop strategic important. În momentul de faţă Kievul poate colabora cu UE prin intermediul politicii de bună vecinătate, cât şi în cadrul programului european „ Parteneriatul Estic ”, la care participă Ucraina, Belarus, Republica Moldova şi trei state independente din Nordul Caucazului. Speranţele că Acordul privind asocierea va fi semnat la 22 noiembrie 2010 , în cadrul summit-ului Ucraina-UE, au fost neargumentate. Şeful Administraţiei Preşedintelui Ucrainei, Serghei Liovocikin a relevat că Viktor Ianukovyci consideră că semnarea acordului are o importanţă deosebită pentru statul ucrainean. Funcţionarul de stat a subliniat că are sub mână un document, care se compune din cinci capitole, unul dintre care prevede funcţionarea Zonei de comerţ liber. El a declarat că existau toate premisele pentru a fi încheiat acordul amintit. Pasul următor în dezbaterile politice dintre Kiev şi Bruxelles va fi anularea regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni. Dar Comisia Europeană este de altă părere…
Reprezentantul Comisiei Europene, Angela Filote, consideră că organizarea summit-elor Ucraina-UE „dau posibilitatea evaluării proceselor de realizare a Acordului privind asocierea, dar, în momentul de faţă, e prea degrabă să vorbim despre timpul când va fi semnat acordul”. Această părere este împărtăşită şi de către expertul de la Institutul Ucrainean de Colaborare Euroatlantică, V. Gorbaci, care a menţionat că în acei zece ani de tratative diplomatice vizând crearea spaţiului comercial comun şi acordul despre asociere, ambele părţi au făcut anumite progrese. El a subliniat că este prea de vreme să vorbim despre faptul că părţile au ajuns la etapa finală a colaborării, iar declaraţiile liderilor ucraineni cu privire la încheierea Acordului privind asocierea într-un timp record este o mărturie a „supraaprecierii propriilor posibilităţi şi a considerării celor dorite ca lucruri reale”.
Remarcăm faptul că o perioadă îndelungată intenţiile integraţioniste ale Ucrainei au fost susţinute de către statele-membre ale UE, îndeosebi de acele din Europa Centrală şi Estică. Un avocat adevărat al Ucrainei în UE a fost Polonia. Ucraina era în permanenţă susţinută de preşedintele Alexander Kvasnevsky, iar apoi de Lev Kaczynski. Însă, după evenimentele tragice legate de accidentul aerian din Smolensk, în rezultatul căruia a fost schimbată elita politică din Republica Polonia, relaţiile dintre cele două ţări au devenit mai prudente şi mai reci. Deci, în preajma vizitei în Polonia a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, care a avut loc în februarie 2011, ucrainenii se aşteptau la formularea unor raporturi politice comune în ceea ce priveşte integrarea europeană. La drept vorbind, preşedintele actual al Poloniei, Bronislaw Komorowski, în preajma întâlnirii cu omologul său ucrainean, a subliniat că Ucraina are toate şansele să semneze Acordul privind asocierea în timpul prezidării Poloniei în UE, care va avea loc în a doua jumătate a anului 2011. Conform informaţiilor emise de cancelaria preşedintelui polonez, vizita amintită poate deveni o şansă pentru renovarea relaţiilor polono-ucrainene, care de data aceasta se bazează pe interese comune, şi nu pe declaraţii sterile. Astfel, în timpul vizitei se planifica încheierea Acordului între Agenţia Poloneză de Informaţii şi Investiţii Externe şi Agenţia Ucraineană de Investiţii. Polonia a promis că va sprijini procesul de realizare a standardelor europene în Ucraina. Liderii ambelor state au planificat să reînnoiască întâlnirile din cadrul Comitetului Consultativ al Preşedinţilor şi să discute principalele probleme ale surselor energetice din ţările lor. Ziarul polonez „Gazeta Wyborcza” scria că preşedintele Bronislaw Komorowski şi-a exprimat atitudinea critică faţă de propunerea omologului său ucrainean de a renova iniţiativa continuării oleoductei Odesa-Brodî până în oraşul Plotzk, care se află în Polonia. Bronislaw Komorowski consideră că organizaţia internaţională „Sarmatia” trebuie mai întâi să prezinte un proiect real de business, care va justifica importanţa economică a iniţiativei ucrainene, pentru ca mai târziu acest proiect să fie realizat.
În timpul întâlnirii de la Varşovia, politicienii din Ucraina şi Polona au semnat unele documente bilaterale importante. Polonia, însă, a renunţat să includă în aceste documente angajamentul său de a promova în UE decizia cu privire la acordarea regimului fără vize statului ucrainean. Conform documentelor semnate, în relaţiile ucraineano-poloneze sfera prioritară va fi integrarea europeană a Ucrainei. Polonia şi-a asumat responsabilitatea „să susţină procesul de implementare a Acordului privind asocierea Ucrainei la UE, inclusiv în domeniul constituirii spaţiului de comerţ liber”. În afară de aceasta, Polonia „va facilita pentru Ucraina procesul de acordare a unui ajutor din partea UE, inclusiv a unui ajutor financiar , necesar în realizarea reformelor la o scară largă”. Deci, în timpul stabilirii documentului bilateral n-a fost soluţionată problema vizelor, atât de importantă pentru Ucraina. Kievul tindea să fixeze în documentele bilaterale că regimul de vize va fi anulat în anul 2012, argumentând acest lucru prin organizarea campionatului european la fotbal. Statul polon, însă, nu a găsit de cuviinţă să includă astfel de propuneri în documentele semnate la Varşovia.
Comentând poziţia oficială a Varşoviei, Bronislaw Komorowski, a declarat că polonezii nu au în UE o voce decisivă în ceea ce priveşte soluţionarea problemei vizelor. „Polonia va face tot posibilul pentru a ajuta Ucraina în procesul de realizare a cerinţelor necesare. Dar, susţine în continuare liderul polonez, pe viitor vă aşteaptă evaluarea din partea instituţiilor europene. Şi o să fie o evaluare strictă”. Capitolul economic al planului bilateral de acţiuni s-a dovedit a fi cel mai voluminos, dar lipsit de teze concrete. Părţile au declarat despre protejarea investitorilor şi despre necesitatea de a pregăti pentru semnare unele acorduri de sector în sfera aviatică şi cea a transportului maritim.
Este dificil să estimăm şi rezultatele tratativelor în sfera energetică. Polonia a renunţat să declare în public momentele limită când va fi construită oleoducta Odesa-Brodî-Plotzk-Gdansk. Părţile au ajuns la concluzia că vor pregăti doar proiectul de acţiuni comune în ceea ce priveşte eventuala construcţie a oleoductei amintite, iar ministrul energeticii, Iuri Boiko, a spus că „totul este pregătit; oleoducta lucrează într-un regim avers şi toţi doresc ca această construcţie să continue. Mai înainte polonezii erau dispuşi să numească momentul când vor fi finisate lucrările, iar acum – nu. Despre faptul de ce şi-au schimbat intenţiile, întrebaţii pe ei”, a menţionat Iuri Boiko. În ceea ce priveşte securitatea Ucrainei şi Poloniei, părţile au stabilit să facă schimb de experienţă în contextul colaborării cu alianţa NATO. De asemenea, statele au convenit „să continue colaborarea în domeniul consolidării grupului pacificator lituaniano-polono-ucrainean pentru participarea comună în operaţiunile militare sub egida ONU”.
Preşedintele Ucrainei consideră că politicienii europeni şi comunitatea publică ţin cont de o informaţie deformată despre situaţia politică internă din societatea ucraineană. Despre acest lucru el a declarat după ce a avut loc întâlnirea cu omologul său polonez. „Eu vrea să accentuez faptul că partea poloneză ia în considerare o informaţie, care reflectă un singur punct de vedere”, - a spus Viktor Ianukovyci, formulând răspunsul la întrebarea unui ziarist polonez despre cele 18 procese juridice criminale îndreptate contra politicienilor de opoziţie din Ucraina şi despre acordarea Ucrainei a unui statut de ţară „relativ liberă”. Şeful statului ucrainean a declarat că în vestul Europei circulă diferite zvonuri despre evoluţia evenimentelor din Ucraina. „Şi pentru sistemul de justiţie nu e nici o diferenţă ce culoare are drapelul persoanei care a încălcat legile statului… sau, la ce confesie aparţine persoana cutare, sau de ce naţionalitate este. Acesta este un principiu esenţial. Aşadar, superioritatea legii în Ucraina va funcţiona”. Pe de altă parte, instituţiile de la Bruxelles consideră că politicienii ucraineni creează o informaţie destinată Occidentului, iar alta – cetăţenilor de rând.
Viktor Ianukovyci a declarat într-un interviu, solicitat de publicaţia „Gazeta Prawna”, că Ucraina poate să devină membru asociativ al comunităţii europene în anul 2011, subliniind faptul că „Ucraina este pregătită să se integreze în UE, în măsura în care UE este dispusă să facă acest lucru”. Cu alte cuvinte, în timpul vizitei în Polonia, şeful statului ucrainean a confirmat faptul că aderarea la UE este un scop prioritar pentru administraţia ucraineană. În Polonia, după cum informează Agenţia France Press, a fost subliniat faptul că „semnarea acordului privind asocierea Ucrainei la UE necesită disponibilitatea Ucrainei de a ţine cont de cerinţele europene. Dacă Ucraina va demonstra că este dispusă să realizeze condiţiile necesare, atunci acordul privind asocierea poate fi încheiat în timpul prezidenţiei poloneze în UE”. Reamintim că Polonia este cel mai mare stat dintre noii membri ai UE, care susţin posibilităţile de aderare la această comunitate internaţională a fostelor state comuniste . Ucraina tinde să semneze Acordul privind asocierea, care va deveni primul pas în calea de aderare. De asemenea, Ucraina doreşte să obţină statutul de ţară cu regim fără vize, dar Bruxellesul îşi exprimă temerile faţă de situaţia privind drepturile omului şi acţiunile legate de forţele de opoziţie din Ucraina.
Reprezentanţii Parlamentului European, care urmăresc cu atenţie în ultima vreme evenimentele din Ucraina, subliniază că sunt încălcate drepturile omului în statul ucrainean. Recent, Jerzy Buzek, vorbind la Bruxelles în cadrul conferinţei „Consolidând Europa după semnarea acordului de la Lisabona”, a confirmat faptul încălcării drepturilor omului în Ucraina. El a menţionat că „Ucraina a fost cel mai bun student în regiune cu doi ani în urmă. Acum lucrurile stau altfel. Eu sunt neliniştit de înrăutăţirea situaţiei în sfera libertăţii cuvântului şi mass-mediei… Dar eu sper că Ucraina din nou se va întoarce la calea corectă”.
Evenimentele care au avut loc în Ucraina în anul 2010 au captivat atenţia cetăţenilor de rând şi a politicienilor care n-au rămas indiferenţi. Societatea a avut o atitudine contradictorie faţă de reformele iniţiate de guvern. Aceste probleme au fost discutate la şedinţele Radei Supreme, implicând aprecierile făcute de jurnalişti şi experţii publici. De exemplu, la 8 februarie 2011, în incinta Comitetului Radei Supreme în problemele integrării europene, a fost organizată o masă rotundă sub genericul „Acordul privind asocierea în 2011 – vis sau realitate?”. Actualitatea subiectului examinat era determinată de faptul că la 6 februarie 2011, în Kiev s-a desfăşurat runda ordinară a tratativelor „Ucraina-UE”, care avea o importanţă decisivă pentru procesul de semnare a acordului amintit. La masa rotundă au participat reprezentanţii organelor puterii de stat, experţi politici, oameni de afaceri şi mass-media, care au discutat următoarele subiecte: problemele din cadrul tratativelor Ucraina-UE în ceea ce priveşte Acordul privind asocierea politică şi Zona de comerţ liber; conţinutul Acordului – pentru ce luptăm şi care sunt concesiile?; dificultăţile stabilirii unui regim de trecere a frontierelor fără vize; implementarea reformelor interne ca factor de intensificare a procesului de colaborare; momentele problematice în procesul de adaptare a legislaţiei ucrainene la acquis-ul comunitar; consecinţele unui eventual eşec în semnarea acordului stabilit; cum va influenţa încheierea acordului asupra activităţii investitorilor în economia naţională?. Această listă a momentelor problematice, care au fost puse în discuţie, reprezintă, de fapt, frământările politice ale societăţii ucrainene.
De exemplu, Directorul Departamentului în Problemele UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Ucrainei, V. Filipciuk, a declarat că problema coordonatelor temporale ale semnării Acordului privind asocierea este defavorabilă pentru participanţii şedinţelor bilaterale, deoarece părţile au parcurs mai mult de jumătate din procesul de creare a Zonei de comerţ liber. Cu toate acestea, o întrebare dificilă rămâne protejarea intereselor investitorilor ucraineni. UE insistă asupra stabilirii impozitului de 50 la sută pentru cofetăriile din Ucraina, care tind să-şi vândă mărfurile în spaţiul economic european. Ucraina, însă, consideră că un astfel de impozit trebuie anulat în genere. De aceea, conform aprecierii situaţiei de către reprezentanţii MAE al Ucrainei, pentru societate „nu este important când va fi semnat Acordul, dar ce conţinut va avea acesta”. V. Filipciuk consideră că obligaţiile Ucrainei sunt comparabile cu cele asumate de unele state care au devenit membre ale Uniunii Europene. „Noi, însă, trebuie să comparăm atitudinea faţă de ţările, care au fost încurajate de perspectiva aderării la UE cu atitudinea faţă de Ucraina. Comparăm şi obligaţiile cu acel ajutor financiar, care îl vom primi de la UE. Reamintim că Polonia şi Cehia primeau câte 30 de euro pentru un locuitor în timpul aderării la UE. După semnarea Acordului, noi vom primi doar 3-4 euro, adică de zece ori mai puţin. Dar volumul obligaţiilor de fapt este acelaşi”.
Deputatul Consiliului orăşenesc Kiev, A. Şlapak, consideră că semnarea Acordului privind asocierea în anul 2011 nu va influenţa viaţa cotidiană a societăţii, fiindcă scopul principal al documentului este crearea unor condiţii speciale în Ucraina, şi anume: ucrainenii trebuie să fie convinşi că n-are nici un rost să părăseşti patria, iar europenii trebuie să vină în Ucraina ca să-şi dezvolte businessul. „Vorbim despre asociere în condiţiile când 21 de milioane de ucraineni trăiesc sub pragul sărăciei”, a relevat deputatul. „În această situaţie, anularea regimului de vize reprezintă un pericol. Dacă în momentul de faţă vom merge pe calea anulării regimului de vize, cu indiciile economice prezente, vom avea de a face cu o migrare colosală a potenţialului intelectual în statalele europene. De exemplu, în Kiev este alarmantă situaţia privind personalul medical. Cehia şi Slovacia invită medicii şi cercetătorii ucraineni să se mute acolo cu traiul. Iar ultimii fac acest pas, fiindcă în ţara lor de origine funcţionează standarde sociale minimale”.
Despre faptul cum va schimba Acordul privind asocierea viaţa ucrainenilor şi „la ce bun acest acord, nu vorbeşte nimeni”, a declarat I. Bekeşkina, directorul fundaţiei Iniţiative democratice „I. Kuceriv”. Ea consideră că acordul amintit va avea o anumită importanţă doar atunci când documentul de bază va conţine nu fraze generale despre dezvoltarea democraţiei, ci obligaţii concrete despre inadmisibilitatea încălcării legislaţiei în vigoare. „Luând în considerare acele schimbări care se produc în Ucraina, eu vreau cu o mare responsabilitate să spun că noi ne despărţim de Europa şi mergem galopant spre «Asiopa». Ucraina va deveni un membru real al comunităţii europene doar atunci când va îndeplini scopul primordial, şi anume, unicitatea valorilor europene. Este vorba de om ca valoare. Este vorba de democraţie, deoarece anume ea reprezintă influenţa oamenilor asupra politicii. În momentul când puterea de stat este un domnitor, iar populaţia este un grup de supuşi – nu putem vorbi despre o cale europeană. Mă refer la o mişcare în direcţia opusă”.
Despre mişcarea în sens opus a vorbit şi directorul Centrului de cercetări politice şi practice „Penta”, Volodymyr Fesenko. El a relevat că amânarea semnării Acordului privind asocierea poate să determine faptul că Ucraina va fi atrasă în sfera de influenţă a Rusiei şi va fi aplicat un alt concept despre Alianţa vamală. „Dacă procesul prevăzut de Acord nu va atinge scopul scontat anul acesta sau în anul viitor, va deveni o realitate riscul reorientării politice. Puterea actuală conştientizează necesitatea integrării europene a Ucrainei, deoarece ştie că modernizarea ţării cu propriile sale resurse este imposibilă. Despre acest lucru politicienii nu vorbesc, deoarece ei se ruşinează. Dar anume acest fapt determină necesitatea integrării în UE. Deci, avem nevoie de o zonă de comerţ liber. De aceea, este foarte important ca să parcurgem eficient această cale de apropiere de UE în forma Acordului privind asocierea”. În ceea ce priveşte relaţiile dintre UE şi Ucraina întâlnim opinii diverse. Dar toate opiniile sunt o mărturie a faptului că societatea este îngrijorată de încălcările principiilor democratice în Ucraina.
Şeful Comitetului Radei Supreme în problemele integrării europene, liderul Mişcării Naţionale Ucrainene, Boris Tarasiuk, consideră că represiunile politice contra reprezentanţilor opoziţiei, îndeosebi interzicerea Iuliei Tymoşenko de a vizita Bruxellesul, pot pune sub semnul întrebării încheierea Acordului privind asocierea, cât şi a hotărârii despre anularea regimului de vize. „În timpul mai multor întâlniri la Bruxelles, eu am simţit acele atitudini, care domină astăzi structurile europene în ceea ce priveşte evenimentele ce se desfăşoară în Ucraina”, a declarat B. Tarasiuk. El consideră că represiunile politice sunt motivate doar cu ajutorul unor idei latente. „Interzicerea Iuliei Tymoşenko de a vizita Bruxellesul a fost criticată de mai mulţi politicieni marcanţi din UE… Ucraina încă n-a obţinut cartonaşul roşu, precum s-a întâmplat în Republica Belarus. Dar faptul că Ucraina a primit mai multe cartonaşe galbene reprezintă o avertizare, care există în structurile UE. Dacă puterea actuală din Ucraina nu va lua o atitudine adecvată faţă de aceste cartonaşe galbene, avertizarea va putea facilita blocarea relaţiilor dintre UE şi Ucraina şi va pune sub semnul întrebării faptul semnării şi implementării Acordului privind asocierea şi regimul fără vize pentru cetăţenii ucraineni”.
Europenii consideră faptul interzicerii Iuliei Tymoşenko de a vizita Bruxellesul ca fiind un pas inadmisibil în acţiunile conducerii ucrainene. Despre aceasta a declarat ministrul afacerilor externe al Suediei, Carl Bildt. El a spus că o astfel de interzicere nu putea fi practicată în statele europene. Ministrul a adăugat că problema Tymoşneko are un substrat politic, în primul rând. Îngrijorări serioase în privinţa limitării democraţiei ucrainene au fost exprimate şi de către diplomaţii din Slovacia. Ambasadorul Slovaciei în Ucraina, Pavol Gamjij, a declarat că toţi consideră că dezvoltarea democraţiei în Ucraina trebuie să se păstreze. El a subliniat că Slovacia scoate în evidenţă unele probleme serioase în acest domeniu şi va urmări evoluţia situaţiei în continuare. Pavol Gamjij a reamintit că Stefan Fule, comisarul european în problemele lărgirii UE şi a politicii europene de bună vecinătate, în timpul vizitei sale în Ucraina, în ianuarie 2011, şi-a exprimat insatisfacţia în ceea ce priveşte problemele garantării standardelor democratice în Ucraina.
O problemă serioasă, care a influenţat grav declinul Ucrainei în ratingul ţărilor democratice din lume este reprezentată de accesul limitat al informaţiei în stat şi de amânarea procesului de adoptare a legii Privind accesul la informaţii. Despre aceasta a vorbit în faţa jurnaliştilor ucraineni Jose Manuel Pintu Teixeira, care a subliniat că UE va urmări în continuare procesul de adoptare a legii şi aşteaptă ca Viktor Ianukovyci să semneze această lege. UE consideră că garantarea drepturilor omului şi libertăţii presei reprezintă nişte valori fundamentale, la baza cărora stau relaţiile dintre UE şi Ucraina. Accesul liber la informaţiile publice este una din premisele semnificative pentru garantarea acestor valori.
Deci, analizând posibilităţile reale de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană, considerăm că în această cale au fost înregistrare anumite succese, dar în ultima vreme au apărut cu mult mai multe dificultăţi. Liderii ucraineni nu trebuie să viseze la aderare fără vreun temei concret. Ei nu trebuie să fie optimişti utopici şi să considere că lucrurile care se dau dorite sunt în acelaşi timp şi reale. Politicienii ucraineni trebuie să acţioneze, ţinând cont de obligaţiile asumate şi să le realizeze conform coordonatelor temporale stabilite. De asemenea, considerăm că pentru a atinge scopul propus de societate – aderarea la UE – trebuie să soluţionăm o mulţime de probleme din cadrul politicii interne şi să o elaborăm în conformitate cu priorităţile UE, printre care se evidenţiază activizarea procesului de edificare a imaginii spaţiale moderne a Europei. Măsurile adoptate în ultimii ani în Ucraina nu au fost completate cu o creştere social-economică productivă şi nu au favorizat îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor, luând în considerare normele şi standardele sociale unice. În acest context, un rol important pentru Ucraina îl are accelerarea procesului de urgentare a reformelor îndreptate spre realizarea obligaţiilor asumate faţă de UE, menite să împrospăteze standardele sociale, să le dea un nou suflu, care va lichida uzurparea puterii de stat şi fenomenele de corupţie.
Traducere din limba ucraineană
de Marin Gherman




Comentarii

2011-03-22 22:33
Sergiu

Bravo Marin, frumoasă traducere!!! :)

2011-04-07 11:55
Mihai Motrescu

ma bucur ca v-am descoperit.sunt un Bucovinean din partea romaneasca a Bucovinei si sunt interesat de politica externa a Ucrainei numai ca nu sunt vorbitor de ucraineana iar aceste articole traduse in limba romana imi prind foarte bine

2012-07-14 23:28
Kaedn

art school mdhx masters degree 5429 home loan interest rates 938380 credit cards eypux

2012-07-17 10:00
Ollie

masters degree ewi MBA degree 903 mortgage refinance quotes :-]]


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile

 
 
powered by www.ABlog.ro
Termeni si Conditii de Utilizare